Doar 24% dintre români au folosit vreun serviciu public online în 2025 — practic neschimbat față de 2023

Ultimul loc în Uniunea Europeană — an de an

Eurostat măsoară anual ce procent din populație a interacționat online cu o autoritate publică — de la depunerea unei declarații fiscale până la obținerea unui certificat. În 2025, România a înregistrat din nou cea mai mică rată din UE: doar 24% dintre persoanele cu vârsta 16–74 de ani, față de o medie europeană de 72%. Doi ani mai devreme, în 2023, cifrele erau 23% pentru România și 69% pentru medie — practic același decalaj, ușor mai mare^[1][2].

Diferența dintre 2023 și 2025 arată un progres aproape inexistent pentru România (+1 punct procentual), în timp ce media UE a continuat să crească (+3 puncte). Bulgaria, singura altă țară aflată constant lângă coada clasamentului, a progresat mult mai clar: de la 30% (2023) la 36% (2025), mărind distanța față de România^[2][1].

O percepție mai bună decât realitatea de utilizare

Interesant, atunci când sunt întrebați direct, românii sunt relativ optimiști: 62% consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le ușurează viața, conform Eurobarometrului special privind Deceniul Digital, citat în raportul de țară al Comisiei Europene pe 2025. Diferența dintre această percepție și rata reală de utilizare (24%) sugerează fie că mulți români nu au încă acces la un serviciu public relevant pentru ei în format digital, fie că infrastructura există, dar nu e cunoscută sau folosită^[3].

O foaie de parcurs cu 98 de măsuri

România și-a asumat, prin foaia de parcurs națională pentru „Deceniul Digital”, 98 de măsuri diferite, cu un buget total de 3,6 miliarde de euro — echivalentul a 1,01% din PIB, o mare parte finanțată din PNRR. Comisia Europeană a recomandat explicit ca eforturile să continue și după etapa inițială de implementare, și — semnificativ — să fie „raționalizate/consolidate proiectele multiple existente”^[3].