Metodologie

1. Ce considerăm sursă

Folosim doar surse oficiale primare: documente publicate direct de instituția care a produs datele. Nu folosim estimări ale partidelor politice sau studii fără date publice ca sursă pentru o cifră. Presa e un punct de plecare pentru cercetare, iar cifra publicată trebuie găsită în documentul original. Singura excepțiesunt faptele despre o lege sau o reorganizare recentă al căror document oficial nu e public (de exemplu organigramele reduse după o lege): acolo cităm relatări de presă, confirmate de cel puțin două publicații, iar în lista de surse ele apar marcate „Presă”.

Portalurile de la care pornim cel mai des:

• Transparență bugetară — Ministerul Finanțelor — execuțiile bugetare ale instituțiilor publice și ale unităților administrativ-teritoriale
• Eurostat — cheltuieli publice pe funcții (COFOG) și statistici comparabile între statele UE
• INS — TEMPO Online — populația pe localități și alte statistici oficiale naționale
• Curtea de Conturi a României — rapoarte de audit asupra instituțiilor și programelor publice
• Comisia Europeană — VAT Gap — decalajul de colectare a TVA în statele membre
• Comisia Europeană — Digital Decade / DESI — indicatori privind serviciile publice digitale
• Single Market Scoreboard — indicatori de performanță ai achizițiilor publice, comparabili la nivel UE
• SEAP / e-licitatie.ro — procedurile de achiziție publică din România
• data.gov.ro — seturi de date deschise publicate de instituțiile statului

2. Cum verificăm o cifră

1. Găsim cifra în documentul oficial și notăm pagina sau tabelul exact.
2. Înregistrăm linkul, data publicării și data la care am accesat documentul.
3. Verificăm că definiția indicatorului e aceeași în toate țările comparate.
4. Un al doilea om verifică cifra în sursă înainte de publicare.

Acest proces e impus și tehnic: site-ul nu se poate publica dacă o cifră nu are o sursă înregistrată, cu link și dată de accesare. Fiecare cifră din analize trimite, printr-un număr între paranteze drepte, la documentul original.

3. Comparațiile cu alte state

Comparăm România cu media UE și cu state relevante doar când indicatorul e calculat cu aceeași metodologie pentru toate. Când datele nu sunt comparabile, o spunem explicit într-o secțiune „Limitele datelor”, în loc să forțăm comparația.

4. Alternative, nu recomandări

Pentru fiecare problemă documentată prezentăm ce au făcut alte state și ce rezultate măsurabile au obținut. Nu recomandăm o soluție anume: aceeași măsură poate avea efecte diferite în contexte diferite, iar alegerea e o decizie publică.

5. Cum construim estimările

Instrumentele care estimează o economie potențială respectă trei reguli:

• Ipotezele sunt la vedere, lângă rezultat, nu ascunse într-o notă de subsol.
• Rezultatul e un interval, nu un număr unic, pentru că orice estimare are o marjă de incertitudine.
• Limitele sunt declarate: ce nu poate surprinde calculul și de ce.

O estimare arată ordinul de mărime al unei probleme. Nu e o promisiune de economie și nu e un plan de reformă.

6. Ce nu facem

• Nu formulăm acuzații la adresa persoanelor. Analizăm instituții, structuri, proiecte și cheltuieli.
• Nu susținem și nu criticăm partide sau candidați.
• Nu publicăm cifre pe care nu le putem verifica în sursa originală.

7. Corecturi

Dacă o cifră e greșită, o corectăm și notăm corectura în articol, cu data. Instituțiile analizate pot trimite un punct de vedere, pe care îl publicăm. Detalii în pagina Drept la replică.