Sari la conținut

Trei autorități, trei conduceri complete, trei aparate administrative separate

ASF, ANCOM și ANRE reglementează sectoare diferite, dar au aceeași structură: fiecare cu propriul președinte, doi vicepreședinți și servicii-suport complete — finanțate integral din afara bugetului de stat.

Redacția ROptimizaRE · 5 min de citit · actualizat 15 octombrie 2026

Pe scurt

  • ASF, ANCOM și ANRE sunt autorități publice autonome, finanțate integral din venituri proprii, nu din bugetul de stat[1]
  • Fiecare are propria conducere formată din președinte și 2 vicepreședinți, numiți separat de Parlament, și propriile structuri de personal[1]
  • Toate plătesc statului o „taxă specială”, calculată la minimum 33% din venituri — un mecanism de finanțare paralel bugetului obișnuit[1]
  • Un proiect de lege din 2025 propune reducerea posturilor din serviciile-suport ale acestor autorități cu 30%, tocmai pentru a limita duplicarea funcțiilor administrative[1]

Trei sectoare, aceeași arhitectură instituțională

România are mai multe autorități publice independente, fiecare reglementând un sector diferit: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) — piețele financiare, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) — telecomunicațiile, și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) — energia. Toate trei sunt „autorități publice autonome, cu personalitate juridică, finanțate integral din venituri proprii” — adică funcționează în afara bugetului de stat obișnuit[1].

Structura de conducere e identică la toate trei: un președinte și doi vicepreședinți, numiți separat de Parlament pentru fiecare autoritate în parte, plus propriile structuri organizatorice — personal, juridic, contabilitate, IT — construite independent unele de altele, deși toate sunt instituții publice cu funcții similare de reglementare și control[1].

O taxă specială, în afara bugetului normal

Toate trei autoritățile plătesc statului o „taxă specială”, calculată prin raportare la excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din venituri. Acest mecanism le finanțează independent de procesul bugetar obișnuit — banii vin din taxele plătite de companiile pe care le reglementează (bănci, asigurători, operatori de telecomunicații, companii energetice), nu din impozitele generale[1].

O reformă care recunoaște problema

Un proiect de lege inițiat de Guvern în 2025 propune exact reducerea acestei duplicări: posturile din serviciile-suport (nu cele de specialitate, de reglementare) să scadă cu 30% la aceste autorități, iar structurile-suport să nu depășească 20% din totalul posturilor. Măsura vizează explicit funcțiile administrative paralele — contabilitate, resurse umane, IT intern — nu activitatea de reglementare propriu-zisă[1].

Surse

Surse oficiale primare; unde folosim presa (doar când documentul oficial nu e public), o marcăm. Linkurile duc la documentul original sau la relatarea citată.

  1. [1]

    Guvernul României (Cancelaria Prim-Ministrului / Secretariatul General al Guvernului) — Proiect de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome — expunere de motive (data exactă a hotărârii de Guvern e ilizibilă în scanul disponibil; folosim data înregistrării la Senat)

    Publicat 30 august 2025 · Accesat 15 octombrie 2026 · documentul original(se deschide într-o filă nouă)