1.174 de companii locale ale statului, cu un profit cât un sfert din al celor 146 centrale
Raportul oficial AMEPIP pe 2024 arată o prăpastie de performanță între întreprinderile publice centrale și cele aflate în subordinea autorităților locale.
Redacția ROptimizaRE · 5 min de citit · actualizat 15 octombrie 2026
Pe scurt
- România are 146 de întreprinderi publice centrale și 1.174 locale — de 8 ori mai multe la nivel local[1]
- Cele 146 centrale au avut în 2024 un profit net de 14,51 miliarde lei; cele 1.174 locale, doar 1,25 miliarde — deși sunt de opt ori mai numeroase[1]
- Întreprinderile centrale au înregistrat și pierderi: 1,59 miliarde lei, în principal din câteva sectoare cronic pe pierdere[1]
- Sectoarele cu cea mai proastă rentabilitate a capitalului propriu: comerțul (-116,77%) și agricultura (-34,43%)[1]
Un portofoliu de peste 1.300 de companii
Statul român este acționar majoritar sau unic la 1.320 de întreprinderi publice: 146 la nivel central (ministere, autorități centrale) și 1.174 în subordinea primăriilor și consiliilor județene — regii de apă, termoficare, transport local, salubritate. Raportul anual al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pe 2024 le compară direct[1].
| Indicator | 146 centrale | 1.174 locale |
|---|---|---|
| Cifră de afaceri | 73,17 mld lei | 20,96 mld lei |
| Profit net | 14,51 mld lei | 1,25 mld lei |
| Capitaluri proprii | 110,51 mld lei | 10,07 mld lei |
| Angajați | 108.481 | 93.794 |
Companiile centrale sunt de aproape 10 ori mai puține, dar generează o cifră de afaceri de peste 3 ori mai mare și un profit de aproape 12 ori mai mare. Numărul de angajați e apropiat între cele două categorii — 108.481 față de 93.794 — ceea ce înseamnă că fiecare leu de venit produs per angajat e mult mai mic la nivel local[1].
Unde apar pierderile
Pierdere netă cumulată, întreprinderi publice centrale, 2024
1,6 mld. lei
Anul 2024 · sursa[1]
Suma reprezintă pierderile cumulate ale întreprinderilor centrale pe pierdere, separat de profitul celor pe profit — cele două nu se compensează în raportare.
Analiza pe sectoare arată de unde vin pierderile. Sectorul „Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor” a înregistrat un ROE (rentabilitatea capitalului propriu) de -116,77% — o erodare rapidă a capitalului. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut un ROE de -34,43%. La polul opus, industria prelucrătoare a avut un ROE de 32%, iar sectorul energetic a generat aproape jumătate din profitul net total al portofoliului[1].
Reforma guvernanței corporative, întreruptă
România a adoptat în 2011 un cadru de guvernanță corporativă pentru companiile de stat (OUG 109/2011), care cerea consilii de administrație selectate profesionist, nu politic. Legea 111/2016 a exceptat însă o mare parte dintre companiile de stat de la aplicarea acestor reguli, iar de-politizarea consiliilor de administrație rămâne un angajament asumat prin PNRR[1].
Surse
Surse oficiale primare; unde folosim presa (doar când documentul oficial nu e public), o marcăm. Linkurile duc la documentul original sau la relatarea citată.
- [1]
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) — Raport anual privind activitatea întreprinderilor publice pentru anul 2024 (secțiunile 1.2.1 (rezultate agregate IP centrale/locale) și 2.1.2 (indicatori financiari IP centrale))
Publicat 1 octombrie 2025 · Accesat 15 octombrie 2026 · documentul original(se deschide într-o filă nouă)